Problema copiilor dispăruți în România devine tot mai îngrijorătoare. Conform datelor furnizate de IGPR la solicitarea organizației Salvați Copiii România, în perioada aprilie 2023 – aprilie 2024, au fost înregistrate 9.902 sesizări privind dispariția minorilor. Din acestea, peste jumătate sunt plecări voluntare din locuințe sociale, cămine școlare sau centre ale D.G.A.S.P.C.

În prezent, 424 de cazuri sunt încă active, majoritatea (295) implicând adolescenți cu vârste între 14 și 17 ani. Specialiștii de la Salvați Copiii subliniază că aceste plecări voluntare sunt adesea rezultatul unor experiențe negative trăite de copii.

Comparativ, în perioada 30 aprilie 2022 – 22 aprilie 2023, au fost raportate 8.722 de dispariții de minori, cu 1.145 mai multe decât anul precedent. În ultimul an, dintre cazurile raportate:

• 97 au vizat copii sub 5 ani;
• 163 copii cu vârste între 5 și 10 ani;
• 2.300 copii cu vârste între 10 și 14 ani;
• 7.342 copii cu vârste între 14 și 17 ani.

În Europa, anual sunt raportate circa 250.000 de cazuri de copii dispăruți. Federația Missing Children Europe publică anual, de Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, raportul “Cifre și tendințe”, care analizează datele colectate de la liniile telefonice de urgență. În 2023, linia telefonică europeană 116 000 pentru copii dispăruți a primit 67.345 de apeluri legate de 7.274 de cazuri. Raportul din 2023 arată că 66% dintre copii au fugit sau au fost alungați de acasă sau din instituțiile de îngrijire. Alte cazuri includ răpiri de către părinți (18%) și dispariții ale copiilor migranți (6%). Organizațiile membre Missing Children Europe au semnalat și îngrijorarea crescândă privind grooming-ul, care expune copiii la riscuri de exploatare sexuală și trafic.

De Ce Fug Copiii: Cinci Cauze Principale

Un obstacol major în prevenirea fugilor de acasă este percepția greșită a acestui fenomen, adesea etichetat ca voluntar, ignorând complexitatea sa. Iată cinci motive principale pentru care copiii aleg să plece:

1. Probleme de acasă: Violența, conflictele, abuzul și neglijarea sunt principalele cauze. Alte probleme includ dinamica familială disfuncțională, stilul parental autoritar și consumul de alcool sau droguri al părinților.
2. Două traiectorii distincte: Copiii fug fie din cauza a ceva (pentru a scăpa de o situație dificilă), fie spre ceva (căutând o situație sau o persoană percepută ca mai bună).
3. Sănătatea mintală: Problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia și ideația suicidară, sunt motive comune pentru fugă.
4. Copiii din centrele de plasament: Aceștia sunt printre cei mai vulnerabili și predispuși să fugă, adesea pentru a se alătura familiei de origine sau din cauza problemelor din centrele de ocrotire.
5. Probleme la școală: Bullying-ul, dificultățile de învățare, absenteismul și presiunea socială sunt frecvent întâlnite.

Aceste motive subliniază complexitatea fenomenului și necesitatea unor măsuri eficiente pentru protejarea copiilor vulnerabili. Autoritățile și organizațiile non-guvernamentale trebuie să colaboreze pentru a aborda aceste probleme și a preveni disparițiile de minori.

Psihologul Salvați Copiii România, Mihaela Dinu, a explicat: “Sunt esențiale prevenția și sprijinul oferit copiilor în momentele dificile. Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenție sporită din partea familiilor și a profesioniștilor. Tinerii au identificat momentul întoarcerii ca un pas semnificativ care le influențează decizia de a fugi din nou sau nu. Părinții, îngrijitorii și familiile rămân cei mai importanti factori pentru prevenire și sprijin, tinerii având nevoie de comunicare deschisă, ascultare, empatie și o relație bazată pe grijă și compasiune. Copiii au nevoie de adulți în care să aibă încredere”.